Dușmanii – instrucțiuni de folosire

Paradoxal este că maneliștii au înțeles cumva, instinctiv, necesitatea dușmanilor. Doar că nu au „instrucțiuni de folosire” a acestora.
Sunt utili, dar la ce? Cum ne ajută ei?
Deoarece nu înțelegem aceste aspecte am ajuns să vedem în dușmani doar persoanele invidioase la „realizările” noastre, la ceea ce avem. De curând am găsit o rugăciune pentru dușmani (vrășmași) care explică nu numai rostul lor, dar și atitudinea corectă pe care să o avem față de ei:

Rugăciune pentru vrăjmaşi a Sfîntului Nicolae Velimirovici

În numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Doamne, binecuvântează-i pe vrăjmaşii mei. Şi eu îi binecuvântez, şi nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în faţa lumii. Ei m-au biciuit când eu m-am cruţat de la biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri. Ei m-au hulit atunci când eu m-am vorbit de bine pe sine-mi. Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu sine-mi. Binecuvântează, Doamne, pe vrăjmaşii mei.
Când eu m-am făcut înţelept, ei m-au numit nebun. Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un ticălos. Când am vrut să conduc pe oameni, ei m-au împins înapoi. Când m-am grăbit să mă îmbogăţesc, ei m-au tras înapoi cu mână de fier. Când m-am gândit să dorm liniştit, ei m-au trezit din somn. Când mi-am zidit casă pentru viaţă lungă şi liniştită, ei au răsturnat-o şi m-au gonit afară. Cu adevărat, vrăjmaşii m-au dezlegat de lume şi mi-au întins mâinile până la veşmântul Tău. Binecuvântează, Doamne, pe vrăjmaşii mei.
Binecuvântează-i şi-i înmulţeşte; asmute-i şi mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă nădejdea mea în oameni ca mreaja de păianjen, ca smerenia să împărăţească deplin în inima mea; ca inima mea să se facă mormântul celor rele; ca toată comoara mea să o adun în Ceruri.
Ah, de m-aş slobozi odată de amăgirea de sine, care m-a înfăşurat în mreaja grozavă a vieţii înşelătoare. Vrăjmaşii m-au învăţat să ştiu ceea ce puţini ştiu în lume: că omul nu are vrăjmaşi pe pământ, afară de sine însuşi. Doar acela urăşte pe vrăjmaşi, care nu ştie că vrăjmaşii nu sunt vrăjmaşi, ci prieteni aspri. De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii şi pe vrăjmaşii mei.
Sluga blestemă pe vrăjmaş, pentru că nu ştie; iar fiul îl binecuvântează, pentru că ştie. Căci fiul ştie că vrăjmaşii nu pot să se atingă de viaţa lui. Pentru aceea, el păşeşte slobod între ei şi se roagă lui Dumnezeu pentru ei. Doamne, binecuvântează pe vrăjmaşii mei. Şi eu îi binecuvântez, şi nu îi blestem. Amin.

  1. Rugăciune colectivă pentru salvarea României « Biserica din suflet

Părerea ta ... dacă „pari” altfel